Amenajati un acoperis suculent !   Leave a comment

La Multi Ani !

Anul trecut am lansat o provocare colegilor de pe forumul Aztekium privind realizarea unui acoperis suculent, amenajare atat „trendy” cat si cu tenta ecologica, in Occident exista preocupare pentru experimente de acest fel.
Initial mi-am propus o lucrare mai ampla, cativa metri patrati ai unui acoperis cu tigla, dar cum n-am fost stimulat de concurenta colegilor mi-am coborat pretentiile la nivelul casutei catelusei familiei noastre -„Pufulina”.

Va prezint fazele realizarii unui asemenea proiect in viziunea mea, poate cineva accepta provocarea de a realiza o lucrare mai buna/mai mare si imi da replica !

1. Pregatire teoretica
Exista mai multe variabile la care trebuie sa va ganditi inainte de a purcede la executie:
a) Rezistenta mecanica a acoperisului-suport, solutii de izolare a acoperisului fata de actiunea radacinilor plantelor, modul de fixare a solului pe suprafata acoperisului, terminand cu modul de fixare a intregii „plantatii” pe acoperis, astfel incat sa nu alunece la intemperii.
b) Dimensiunea proiectului – suprafetele mai mari asociaza costuri mai ridicate si dificultati tehnice de executie. De asemenea, suprafetele aflate la oarecare inaltime ar putea ridica riscuri de securitate si acces ingreunat.
c) Panta acoperisului trebuie sa fie rezonabila, daca este prea mare se ridica probleme suplimentare de fixare si creste efectul de spalare a solului in urma precipitatiilor.
d) Orientarea fata de soare a acoperisului-gazda are importanta, pentru ca vara temperaturile se ridica mult si ar putea „praji” substratul-suport. Ar fi de dorit orientari estice sau vestice, cu „clima” mai moderata. Expunerea sudica ar putea fi contracarata prin grosimea mai mare a solului-suport si prin utilizarea unor specii suculente mai rezistente la conditii extreme.
e) Speciile suculente trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in special sa fie „hardy” (adica sa reziste temperaturilor scazute de iarna), sa nu fie excesiv de invazive (ar fi o problema mai ales daca accesul la acoperisul suculent nu este facil), sa fie de aproximativ aceeasi inaltime la maturitate, sa reziste temperaturilor ridicate de vara, etc;

2. Pregatirea acoperisului suport
La acest punct trebuie sa gasim solutii pentru evitarea degradarii acoperisului-suport.
– Daca intuiti probleme de rezistenta legate de greutatea suplimentara a solului de deasupra (luati in vedere greutatea in conditii de maxima umiditate !) ar trebui sa ranforsati acoperisul pe dedesubt.
– Trebuie sa gasiti o solutie de izolare a suprafetei acoperisului fata de actiunea radacinile plantelor, mai ales daca acoperisul este de lemn, carton, etc. Eu am folosit o bucata de policarbonat celular care mi-a ramas de la constructia serei.
– Daca acoperisul este la o oarecare inaltime, trebuie sa va ganditi si la un sistem de acces in siguranta, atat pentru executia lucrarii cat si pentru lucrari de intretinere ulterioare.

3. Instalarea sistemului de retinere a solului in conditii de panta
Cu cat acoperisul are o panta mai mare, cu atat creste tendinta ca ploile sa spele solul incepand cu componentele cu granulatii mici. In „vest” exista un gen de „gratare” de plastic dedicate unei astfel de constructii, dar am vazut si unele pentru suprafete inierbate destinate unui trafic usor – par de asemenea potrivite.
Eu am folosit o solutie mai economica si mai „la indemana”, 11 ladite de plastic pe care le-am taiat cu polidiscul astfel incat sa aiba suprafata uniforma, rezultand o inaltime potrivita, cam 12 cm. Am folosit ladite si nu lazi pentru ca este nevoie si de o rezistenta mecanica, daca dimensiunile „celulelor” sunt mai mici, deformarile marginilor sunt mai mici. Problema drenajului este rezolvata, laditele avand fundul si marginile perforate. Pentru fixarea mecanica a laditelor de plastic am folosit holsuruburi, care au intrat cu succes in acoperisul de lemn.
Cum va spuneam initial am dorit sa realizez o lucrare pe o suprafata acoperita cu tigla, planuisem sa inconjor acoperisul cu un fel de rama (de lemn sau chiar metalica), prevazuta cu traverse care sa fixeze randurile de ladite, dar in final m-am rezumat la ceva mai simplu..

4. Instalarea solului si plantarea suculentelor
Aici am aplicat aceeasi solutie de la ghivecele cu cactusi, intai am turnat uniform un strat de pietris marunt, cu rol de drenaj.
Apoi am realizat un amestec format din pietris marunt, nisip si ceva humus (pamant de gradina) si l-am repartizat uniform lasand cam 2 cm pana la marginea superioara a laditelor. Am „semanat” si niste bucatele de stanca pentru a evita monotonia unui peisaj aplatizat.
A urmat apoi plantarea suculentelor, am avut la indemana specii de sedum si sempervivum. Unele aveau radacina, altele erau numai lastari „jumuliti” de prin stancariile amenajate in anii trecuti. La plantare am incercat sa pun speciile mai invazive pe margini, pe latura interioara am incercat sa le blochez expansiunea cu bucatele de stanca. Unele specii au tendinta sa „atarne”, de asemenea le-am plantat la margine.
In final am presarat din nou pietris marunt pentru a limita efectul de spalare a componentei organice de catre ploi.
Desigur ca merg plantate mare parte din speciile hardy C&S, cu adaptare la regimul de insoleiere severa de vara (principalul risc), iar in scop estetic trebuie tinut cont de dimensiuni.

5. Intretinerea acoperisului suculent
Ca si in cazul altor amenajari tip rock-garden, este necesara o supraveghere a evolutiei situatiei in timp. Cred ca in mod tipic, se ridica urmatoarele probleme:
– Spalarea unei parti a amestecului de catre ploi, in special in perioada imediat urmatoare finalizarii lucrarii (din cauza compactarii normale a solului, precum si din cauza evadarii particulelor marunte prin orificiile drenante). Daca adaptam dimensiunea orificiilor drenante ale suportului solului cu granulatia amestecului am putea reduce acest efect, dar cred ca tot va fi nevoie de mici ajustari de completare;
– Vesnica problema a vegetatiei nedorite, adica a „buruienilor”. Aici puteti limita mult neplacerile ulterioare daca utilizari numai ingrediente cvasi-sterile (pietris proaspat sortat – ideal roca concasata, nisip de cariera, componenta organica extrasa de la adancime, cam 40 cm);
– Viteza de dezvoltare a plantelor este diferita, diversele specii plantate intra in concurenta si in cele din urma unele pot disparea, de aceea sunt necesare interventii pentru tinerea amenajarii in parametrii doriti.
Desigur, in timp trebuie sa verificati si soliditatea constructiei, prevenirea infundarii jgheaburilor de eliminare a apelor pluviale, etc.

Spor la treaba !

Posted 3 Ianuarie 2011 by Liviutz in Ghid C&S

Tagged with , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s