Cea mai frumoasa zi   Leave a comment

Alexandru Andries este el singur un capitol aparte in muzica romaneasca, la fel ca si locul ocupat in sufletul meu. Un artist inteligent si un om sensibil, si viceversa ! Dar sa-l lasam pe el sa se prezinte in stilu-i inconfundabil (in volumul asociat single-ului cu acelasi nume – „Asteptand-o pe Maria – Cantece 1974-1991”):

„M-am născut în Braşov pe vremea cînd oraşul se numea Stalin, iar data exactă, în caz că vă interesează, este 13 octombrie 1954. Bineînţeles că dacă aţi fi vorbit acum 30 de ani cu oricine mă cunoştea, inclusiv mama, tata, sora, bunica, bunicul, mătuşa, tanti Lica, unchiul Mitică, străbunica şi prietenele ei din vecini, n-aţi fi putut bănui că aveam să devin o persoană cunoscută, cineva bun să dea interviuri, să apară la televizor (rar, aşa-i, dar totuşi!), să-şi dea cu părerea de una, de alta.
Aţi fi aflat în schimb că sînt mofturos, că le mănînc sufletul cu încăpăţînarea mea absolut inexplicabilă (…”la noi în familie, nimeni”…), că doar cu cleştele scoţi vorbele din gura mea, şi doar noaptea las din mînă creionul ăla nenorocit cu care-am zmîngălit oricum tot ce se putea zmîngăli prin casă, ba chiar şi prin vecini… Ce bine că acum 30 de ani nu se interesa nimeni de mine, nu-i aşa ?
Ştiu, o să vreţi acum să ştiţi cum s-a întîmplat, cum se întîmplă în continuare, cine m-a ajutat, cît m-a costat, de ce aşa, de ce nu altfel, dacă chiar nu am telefon sau… (Nicu Alifantis: „Ai telefon, las’ c-aflăm noi numărul, pîn’ la urmă”…Eu: „Zău, n-am.” Nicu: „Ar fi mai bine să ai. Abia dacă n-ai, e de-a dreptul dubios”…)
Dar asta nu-i o carte de interviuri, păreri si gusturi, preferinţe sau dezvăluiri senzaţionale (…”păi dacă n-ar fi fost ceva, avea el faţă să cînte ce-a cîntat, ani de zile ?… Că doar n-o fi nebun !”…), asta e pur şi simplu o culegere de texte de cîntece ca, dacă aveţi vreodată chef să fredonaţi „La Rovine” sau mai ştiu eu ce altă melodie, să puteţi avea cuvintele în faţa ochilor (de cîte ori n-aş fi avut eu nevoie de cartea asta, la concertele în care, fără să mi se fi suflat din sală, n-aş mai fi putut continua propriile mele cîntece !!! …”auzi, şi chiar scrii tu şi cuvintele, şi melodia, să se şi potrivească ?!?”…)

Asta-i tot, zău că da. Dacă vă place, e-n regulă. Dacă nu vă place … ştiu şi eu ? Încercaţi şi mîine, cine ştie…”

Un fel de a mai lungi
Cea mai frumoasa zi
Ar fi daca m-ai putea minti.
Ai da ceasul inapoi,
Ai fierbe doua oua moi,
Mi-ai spune ca-n casa suntem doar noi.
Tacerea te-ar ajuta
Sa scapi de intrebarea mea
Din toate intrebarile,
Cea mai grea.
Cand seara s-ar face gri,
Nu te-ai mai putea stapani,
Din baie la telefon, ai vorbi.
Cu glasul intunecat,
Cu aerul imbufnat,
Orice, numai sa ma vezi plecat.
Si atunci te-ntreb,
Mai stii ?
Cea mai frumoasa zi
A fost la inceput
Cand nu ma puteai minti…

Posted 8 Iunie 2011 by Liviutz in Muzica&Poezie

Tagged with , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s