ASUR – Asociatia secular-umanista din Romania   Leave a comment

Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) este o organizație neguvernamentală înființată în martie 2010, cu scopul de a promova valorile umanismului secular. Proiectele și campaniile ASUR sunt menite să popularizeze cunoașterea științifică și să evidențieze atributele unui stat secular.

CE ESTE UMANISMUL-SECULAR ?
În 1952, cu ocazia primului Congres Umanist Internațional, fondatorii IHEU (Uniunea Internațională Umanistă și Etică) au căzut de acord asupra unei declarații ce privește principiile fundamentale ale Umanismului Modern.
La ediția aniversară de 50 de ani a Congresului Umanist Internațional, reunită din nou în Olanda, a fost adoptată o rezoluție menită să actualizeze acea declarație: „Declarația de la Amsterdam 2002”. În urma acestui Congres, această declarație actualizată a fost unanim adoptată de către Adunarea Generală a IHEU, devenind în acest fel declarația oficială definitorie pentru Umanismul Mondial.

DECLARATIA DE LA AMSTERDAM 2002

Umanismul este produsul unei lungi tradiții de gândire liberă care a inspirat o mare parte dintre marii filosofi și artiști ai lumii, dând astfel naștere științei înseși.
Fundamentele Umanismului modern sunt următoarele:

– Umanismul este etic. El afirmă valoarea, demnitatea și autonomia individului și dreptul fiecărei ființe umane la cel mai mare nivel de libertate posibilă, compatibilă în același timp cu drepturile altora. Umaniștii au datoria de a se îngriji de întreaga umanitate, inclusiv generațiile viitoare. Umaniștii sunt de părere că moralitatea este o parte intrinsecă a naturii umane, bazată pe înțelegere și grijă față de ceilalți, ce nu are nevoie de confirmare externă.
– Umanismul este rațional. Caută să folosească știința în mod creativ, nu distructiv. Umaniștii sunt de părere că soluțiile la problemele omenirii se găsesc în gândirea și acțiunea umană și nu în intervenția divină. Umanismul sprijină aplicarea metodelor științifice și a gândirii libere asupra problemelor bunăstării umane. Dar Umaniștii cred în același timp că aplicarea științei și a tehnologiei trebuie să fie temperată de valorile umane. Știința ne oferă mijloacele, dar valorile umane trebuie să propună scopul final.
– Umanismul sprijină democrația și drepturile omului. Umanismul tinde către cel mai înalt grad posibil de dezvoltare a fiecărei ființe umane. Consideră că democrația și dezvoltarea umană sunt chestiuni de drept. Principiile democrației și ale drepturilor omului sunt aplicabile relațiilor interumane și nu sunt restricționate de formele de guvernare.
– Umanismul insistă asupra faptului că libertatea personală trebuie să vină totodată cu responsabilitate socială. Umanismul se avântă întru construirea unei lumi bazată pe ideea de persoană liberă responsabilă față de societate și recunoaște dependența noastră de și responsabilitatea pentru lumea naturală. Umanismul nu este dogmatic, nu impune niciun crez asupra aderenților săi. Este, în acest fel, angajat în susținerea unei educații lipsite de îndoctrinare.
– Umanismul este un răspuns pentru larg răspândita dorință de alternativă la religia dogmatică. Religiile majore ale lumii pretind că sunt bazate pe revelații valabile pentru totdeauna, și mulți încearcă să impună felul în care văd ei lumea asupra întregii umanități. Umanismul admite că o cunoaștere solidă a lumii și a noastră se naște printr-un proces continuu de observație, evaluare și revizuire.
– Umanismul prețuieste creativitatea artistică și imaginația și recunoaște puterea transformatoare a artei. Umanismul afirmă importanța literaturii, muzicii și a artelor creatoare și vizuale pentru dezvoltarea și împlinirea personală.
– Umanismul este un mod de viață ce tinde către împlinirea în cel mai înalt grad posibil prin cultivarea unei vieți etice și creative și oferă mijloace etice și raționale de abordare a provocărilor zilelor noastre. Umanismul poate fi un mod de viață pentru oricine, oriunde.

CAMPANIA PRIVIND RECENSAMANTUL 2011

Rezultatele raportate la ultimele două recensăminte (1992 şi 2002) în privinţa structurii religioase a populaţiei oferă o imagine puternic distorsionată a realităţii. În ambele cazuri, cifrele oficiale diferă marcant de toate celelalte sondaje efectuate în ultimii 20 de ani de reputate instituţii de cercetare a opiniei publice. De exemplu, ţinând cont de datele European Values Survey (1999) şi World Values Survey (2005), procentul real al celor care se declară atei este de minimum 6-7% din populaţie, de 60-70 de ori mai mult decât rezultă din recensământul efectuat în 2002 (0.1% din populaţie).

La recensământul din 2002, maniera de formulare a întrebării sugera direct şi răspunsul; opţiunile oferite erau „ortodox” şi „altă religie (confesiune)”. Nu numai că nu se oferea o listă cu o gama mult mai largă de răspunsuri, dar se inducea implicit ideea că o persoana trebuie să aibă o religie neexistând explicit opţiunea „ateu/fără religie”.
Chiar dacă la recensământul din acest an formularea întrebării despre religie a suferit îmbunătăţiri faţă de 2002 prin eliminarea singularizării religiei creştin-ortodoxe, a întreba „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” afirmă, din start, ideea că o persoană trebuie să aibă o religie.
Transmiterea unei astfel de sugestii, atât către populaţie cât şi către echipele de recenzori, poate să ducă la distorsionarea semnificativă a rezultatelor. Lucrurile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât neutralitatea Institutului Naţional de Statistică in raport cu Biserica Ortodoxa rămâne a fi dovedită.
„Buna colaborare” dintre Institutul National de Statistică și BOR este evidentă şi la nivel simbolic; din informaţiile pe care le avem INS este singura instituţie centrală de stat care dispune de un „sfânt patron” – Sf. Dionisie Exiguul, „ales ca sfânt ocrotitor al Institutului Naţional de Statistică” la întrevederea din 12.09.2008 dintre Vergil Voineagu şi Patriarhul Daniel !

În acest context, Asociaţia Secular-Umanistă din România solicită Guvernului României şi Institutului Naţional de Statistică:
1. garanţii convingătoare în privinţa asigurării corectitudinii şi transparenţei proceselor de recenzare şi de prelucrare ulterioară a datelor;
2. modificarea întrebării 24 din secţiunea „Persoane” a formularului de recensământ din „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” în „În prezent persoana aparţine sau nu unei religii?”, urmată de detalierea religiei pentru cei care răspund „Da”.

(informatii preluate de pe site-ul ASUR)

PS: Daca doriti sa solicitati Institutului National de Statistica modificarea intrebarii 24, o puteti face in pagina: http://www.insse.ro/cms/rw/contact/callContactPage.ro.do

Posted 12 Iunie 2011 by Liviutz in Si altele..

Tagged with , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s