Regina suculentelor hardy – Orostachys spinosa   Leave a comment

Regina suculentelor hardy – Orostachys spinosa

As vrea sa va vorbesc despre o planta care mi-e foarte draga, o minune a naturii, suculenta (cu metabolism CAM) considerata cea mai rezistenta la frig.

1. Notiuni generale privind genul Orostachys:

Genul Orostachys este membru al familiei Crassulacee, continand un numar de 12-14 specii suculente avand aspectul unor rozete – fiind prezente in Rusia, Pakistan, Kazahstan, Mongolia, China, Corea si Japonia.

Arealul genului Orostachys (conform: http://crassulaceae.botsad.ru)

Genul Orostachys este destul de controversat, avand un areal foarte extins in emisfera nordica si fiind raspandit in zone aride greu accesibile, ramanane inca de investigat, in special in directia relatiilor intre diversele specii si forme ale genului.

Controversele incep chiar cu denumirea genului, Candolle, Sweet, Berger si Fisher fiind creditati de-a lungul vremii printre autori. Realitatea este ca primul care a descris genul a fost Fisher, care in 1808 a publicat prima comunicare succinta privind cateva plante ale genului – dar pentru ca nu a atins toate elementele descriptive prevazute de regulile botanice, genul nu a fost validat oficial. Insa un an mai tarziu, Friedrich Ernst Ludwig Fischer publica in „Memoires de la Societe Naturaliste Imperiale de Moscou” o descriere completa a genului, venind inclusiv cu precizari morfologice privind speciile cunoscute la acea data.

Numele genului deriva din grecescul „òros” (=munte) si „stachys” (=spin), nume datorat aspectului plantelor genului – unele specii avand frunze cu spin apical.

Planta matura in rocarie, toamna

2. Nomenclatura genului:

Pentru ca este inca putin cunoscut, cred ca ar fi interesant de prezentat sistematica genului. Din acest punct incep marile probleme, o singura sursa nefiind suficienta, existand multe controverse legate atat de clasificarea principala cat si de sinonime. Iata care ar fi principalele lucrari de consultat:

 Urs Eggli: Illustrated handbook of succulent plants-Crassulaceae

 Fu Kunjun si Hideaki Ohba: CRASSULACEAE, Flora of China

 Petr Dmitrievich Gunin: Vegetation dynamics of Mongolia

Urs Eggli nu recunoaste genul separat Kungia si adauga in consecinta in 3 specii la Orostachys. Alti autori clasifica separat genul inrudit Kungia iar alte cateva specii sunt incadrate la Sedum.

Din intersectia mai multor surse si eliminarea sinonimelor ar rezulta cu anumit grad de certitudine clasificarea urmatoare – fara genul Kungia. (am adaugat linkuri catre imagini pentru a va face o idee):

Orostachys boehmeri (Makino) Hara

Orostachys cartilaginea Borissova

Orostachys chanetii ( H.Leveillé ) A.Berger

Orostachys fimbriata (Turczaninow) A.Berger

Orostachys gorovoii Dudkin & S.B.Gontch

Orostachys japonica (Maxim.) A.Berger

Orostachys malacophylla (Pallas) Fischer

var. aggregata (Makino) H.Ohba

var. iwarenge (Makino) H.Ohba

ssp. lioutchenngoi H.Ohba (nu am gasit o imagine de incredere !)

ssp. malacophylla (Pall.) Fisch.

Orostachys maximowiczii V.V.Byalt

Orostachys paradoxa (A.P.Khokhrakov & Voroschilov) Czerepanov

Orostachys spinosa (L.) A.Berger – aici va prezint varietatea „Minuta„, caci am vazut imagini cu specia tip

Orostachys thyrsiflora Fischer

Iata si clasificarea genului Kungia – integrat de unele clasificari in Orostachys:

Kungia aliciae (Hamet) K. T. Fu

Kungia aliciae var. aliciae

Kungia aliciae var. komarovii (Hamet) K. T. Fu

Kungia schoenlandii (Hamet) K. T. Fu

Kungia schoenlandii var. lepidotrica (K. T. Fu) K. T. Fu

Kungia schoenlandii var. schoenlandii

Kungia schoenlandii var. stenostachya (Fröderström) K. T. Fu

Kungia schoenlandii var. stenostachys (Frod.) K. T. Fu

*O recenta analiza pe baza de ADN, a demonstrat ca genul Orostachys nu este monophyletic (nu se are un stramos comun apropiat) – fapt care ridica noi semne de intrebare privind actualelor clasificari.

O. spinosa inflorita in natura (sursa: wikipedia.de)

3. Sistematica:

Prima oara, specia a fost descrisa de Linne (1753) ca si Cotyledon spinosa L.

Urs Eggli il da ca descriptor titular pe Carl Anton (Andreevic) von Meyer (1795-1855) – un botanist si explorator rus care a lucrat cu mult mai cunoscutul Fischer. Alte surse il indica ca titular pe Robert Sweet (1783–1835), botanist, horticultor si ornitolog englez, care a publicat mai multe lucrari frumos ilustrate (Hortus Suburbanus Londinensis (1818), Geraniaceae 5 volume (1820–30), Cistineae, Sweet’s Hortus Britannicus (1826–27), Flora Australasica (1827–28) si British Botany impreuna cu H. Weddell (1831)). O. spinosa este descrisa in Hort. Brit. ed. 2, pag, 225, 1830.

In alte versiuni, descrierea oficiala completa se datoreaza lui Alwin Berger (1871 – 1931) botanist german cunoscut pentru contributia sa la nomenclatura plantelor suculente, in special agave si cactusi. In cursul vietii a lucrat la gradinile botanice din Dresda si Frankfurt. A fost curator al Gradinei Botanice Hanbury, gradina lui Sir Thomas Hanbury din La Mortola, o localitate aflata la granita dintre Italia si Franta (superba, n-o ratati daca utilizati soseaua nationala dintre cele doua tari, nu autostrada !) din 1897 pana in 1914. Ulterior a lucrat in Germania din 1914 pana in 1919, petrecandu-si ultimii ani din viata ca director al sectiunii botanice a Muzeului de Istoria Naturala din Stuttgart.

Lucrarea sa principala, Die Agaven, publicata in 1915, descrie 274 speciii de agave. De asemenea, lui i se datoreaza infiintarea genului Roseocactus, in 1925. Genurile Bergerocactus (Cactaceae) si Bergeranthus (Mesembryanthemaceae) au fost numite in onoarea lui.

Avem deci: Ordinul Saxifragales, Familia Crassulaceae, Genul Orostachys, Specia: Orostachys spinosa (L.) C.A. Meyer ex. A.Berger SAU Orostachys spinosa (L.) Sweet SAU Orostachys spinosa (L.) A.Berger

Atentie la numele speciei, am intalnit frecvent denumiri invalide, precum O. spinosus , spinosis sau spinosum !

Sinonime: Cotyledon erubescens (Maxim.) Franch. & Sav., Cotyledon spinosa L., Orostachys erubescens (Maxim.) Ohwi, Sedum erubescens (Maxim.) Ohwi, Sedum spinosum (L.) Thunb., Umbilicus erubescens Maxim., etc, etc.

Denumiri populare: huang hua wa song (Pinyin, China), Dunces Caps (SUA) – din cauza pedunculului conic al florii.

4. Descriere:

Orostachys spinosa este o planta perena, monocarpica sau policarpica, formand rozete foarte regulate in nuante de verde cu un diametru de 4 pana la 10 centimetri, fiind asemanatoare cu genurile jovibarba, echeveria, sempervivum. Rozeta este inconjurata vara de frunze lanceolate, de forma lineara pana la forma ovata, foarte suculente, cu sectiune eliptica – toamna acestea fiind partial absorbite si ofilindu-se.

Unele forme ale plantei au doua randuri de frunze in jurul rozetei, unele mai mari, lanceolate, celelalte crescand bazal, mai scurte si mai drepte.

Inflorescenta centrala este formata din frunze scurte si dense, solzoase, lanceolate, mai putin suculente – fiind remarcabila asezarea lor conform modelului sirului Fibonnaci. Ambele tipuri de frunze prezinta un spin apical moale, mai scurt sau mai proeminent.

Toamna si iarna, planta are culoarea verde-gri si putin mai mata. Primavara si vara, culoarea se deschide putin si planta capata un luciu metalic. Unele forme au frunzele rosietice la varf, in conditii de expunerea solara puternica.

Planta avand un areal foarte extins, are si aspect destul de diferit de la o zona la alta. O deosebire evidenta este ca la unele forme, frunzele-coroana sunt mai mari si mai abundente, in acelasi timp sectiunea centrala fiind mai mica, la alte forme frunzele fiind putine si reduse ca dimensiuni, dar rozeta centrala fiind mai mare. Un aspect particular are varietatea „Minuta” (o gasiti la producatorii germani), rozetele fiind mai mici si mai aglomerate.

O forma multicefala (cultura proprie)

In natura, planta ajunge la maturitate in aproximativ 5 ani, in cultura in 2-3 ani. Inflorescenta este spectaculoasa, ridicandu-se ca un turn din rozeta centrala, asemanator unor specii de sempervivum, ridicandu-se pana la 40 de cm deasupra solului. Uneori este ramificata. Florile, foarte numeroase, in forma de clopotel, sunt plasate in spic, fiind mici, de culoare galben-verzui. Sepale alungite sau lanceolate, 3-5 mm lungime. Stamine mai lungi decat petalele, antere galbene. Semintele sunt marunte, de culoare brun-neagra.

Inflorescenta este formata in partea inferioara din frunze scurte si mai rare, in partea mediana existand flori deschise, care continua in timp sa se deschida secvential pana in varf – o strategie pentru a-si majora sansele de polenizare.

Radacinile sunt fibroase, superficiale. Nu are rizom. Lastarii bazali dezvolta propriile radacini.

Un lucru curios este ca Orostachys spinosa se poate comporta atat monocarpic, cat si policarpic. Fapt interesant, formele monocarpice sau policarpice sunt destul de bine delimitate in diferite areale. De exemplu, in Rusia, in zona Primorye planta este o monocarpica perena, dar în Gorno-Altai, Yakutia – de obicei plantele sunt perene policarpice, cu numeroase rozete vegetative, generand smocuri dense.

5. Areal:

Creste in soluri nisipoase si stancoase in stepele stancoase, in zone de coasta, grohotisuri si stancarii, chiar si paduri rare care urca spre zonele alpine. Intervalul de altitudine in care sunt regasite plantele este intre 600-2900 m.

Orostachys spinosa este nativa in Asia centrala si rasariteana (Rusia, Mongolia, Coreea, China).

6. Conditii de cultura:

– Este o planta cu viteza de crestere medie, mai mica decat la sempervivum, de pilda;

– Expunere in plin soare sau macar soare partial, altfel planta isi pierde caracterul compact;

– Sol foarte bine drenat, ideal fiind un amestec de roca sparta; La nevoie, o varianta de lucru ar fi protejarea plantei fata de umiditatea hibernala;

– Are radacini superficiale, deci va creste bine si in orice tip de ghivece;

– Sezonul de crestere este primavara-vara, dar planta continua sa vegeteze lent chiar si sub zapada !

– Este o suculenta alpina, in conditiile unei umiditati slabe rezistand si la – 40 C !!! Rezistenta ei se datoreaza unui concentrari mari de zaharuri;

– Plantele mai mici necesita o umiditate mai mare, plantele mari au radacini mai adanci si prefera o umiditate mai slaba ;

– Udare dimineata devreme, evitand fierberea plantei in lunile calde ale anului;

– Se autopropaga cu ajutorul lastarilor bazali, cu timpul planta colonizand zone din ce in ce mai mari;

– Perioada de înflorire este iulie-august;

– Fiind o planta monocarpica, specimenul care infloreste moare, dar supravietuieste prin lastarii circulari. Este recomandabila indepartarea oricaror frunze moarte, pentru a nu favoriza putrezirea;

– Inradacinarea lastarilor este indicat a se face toamna, acum sunt la dimensiune maxima si mai este timp pentru ancorarea lor in sol pentru sezonul rece;

– Atat in natura cat si in cultura apar interesante exemplare cristate (a se vedea imaginea din Gradina Botanica de la Balcic):

O splendida planta cristata - fotografiata la Balcic

7. Multiplicare:

– Insamantarea se face la inceputul lunii februarie, in sol nisipos, in aer liber, plantulele crescand destul de repede. Se mentine solul usor umed, pana la germinarea semintelor. Germinarea poate dura 1-3 luni, in conditiile in care temperatura din timpul zilei urca pana la min. 13 C. Dupa germinare, udarea se face cu grija si asigurand ventilatie, avand in vedere ca este o planta sensibila la umditate excesiva.

– Multiplicarea cea mai facila se face prin lastarii bazali. Fie se scoate planta mama din sol, fie se curata solul din jurul rozetei. Se desprind lastarii prin taiere scurta, pentru a descuraja cresterea radacinilor din stolonul cu care este legat de planta mama. Se plaseaza lastarii ingropati pe jumatate intr-un amestec nisipos sau de pietris marunt. NU se uda pana cand plantutele nu au dat primele semne de crestere !

– Este posibila inmultirea plantei prin diviziunea rozetei principale, dar nu as recomanda.

8. Probleme in cultura:

– Putrezirea, apare in conditiile in care planta este udata excesiv, solul retine prea multa apa, expunerea solara este insuficienta si/sau ventilatia este inadecvata. In cazul in care solul pare prea ud, decat sa riscati este preferabil sa scoateti planta din pamant si sa o zvantati, apoi s-o replantati. Udarea se face dimineata, evitand sa turnam apa pe planta.

– Daca este vorba de o cultura in aer liber, indepartati orice frunza cazuta peste planta.

– Planta poate fi consumata de insecte si pasari, dar in special, de melci – aplicati tratamentul necesar, eu folosesc graunte de OPTIMOL;

– Ca si in cazul altor suculente, planta poate fi atacata de paduchele lanos, in special la baza frunzelor „de vara”. Daca suspectati acest lucru, planta trebuie extrasa din pamant, spalata cu atentie si tratata cu insecticide adecvate. Planta se replanteaza numai dupa o perioada suficienta de zvantare.

9. Surse plante Orostachys in Europa:

http://www.semper-vivum.de/freilandsukkulenten/sternwurz – Erwin Geiger, Germania

http://www.canna-garten.de/liste-orostachys.html – Andreas Fröhlich, Germania

http://sempervivumgarten.de/orostachys-sternwurz.htm – Volkmar Schara, Germania

http://swedishrockgarden.com – Christian Björk, Suedia

10. Bibliografie:

– Urs Eggli: Illustrated handbook of succulent plants: Crassulaceae

– Fu Kunjun and Hideaki Ohba: CRASSULACEAE, Flora of China

– Petr Dmitrievich Gunin -Vegetation dynamics of Mongolia

– S. K. Czerepanov -Vascular Plants of Russia and Adjacent States (the Former USSR)

11. Addendum:

Desi cultiv O. spinosa de cel putin 3 ani in spatii exterioare, nu mi-a inflorit nicio planta. In dorinta de a va prezenta o planta inflorita din natura, am contactat pe net un domn, Robert Burton, care s-a dovedit a fi un mare explorator, o adevarata forta a naturii. Cand am vazut lista expeditiilor lui prin lume m-a luat cu ameteala, nici nu cred ca stat vreodata pe-acasa !

Mi-a oferit sprijin cu oricate imagini, dar deocamdata va prezint aici una la subiect, O. spinosa inflorita in Altai (Rusia).

O. spinosa in natura (foto: Robert Burton)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s