Testamentul religios al lui Einstein   Leave a comment

Zilele acestea a revenit in atentia publica o celebra scrisoare a lui Einstein  in care isi dezvaluie adevaratele opinii religioase. Agentia de presa Reuters informeaza ca aceasta va fi scoasa la licitatie pe site-ul eBay, cu un pret de pornire de 3 milioane de dolari.  Scrisoarea este o corespondenta privata catre filozoful Erik Gutkind, datata 3 ianuarie 1954 (cu un an inainte de deces), după ce fizicianul citise cartea acestuia intitulată „Choose Life: The Biblical Call to Revolt” – la insistentele unui prieten.

10 lectii de viata pe care le poti invata de la Einstein (sursa:dumblittleman.com)

Se stie ca Einstein, nascut intr-o familie de evrei germani,  a invocat public in mai multe randuri pe Dumnezeu ca si Creator, dar niciodata cu referire la Dumnezeul biblic ci la unul agnostic, un alter-ego al Naturii. Intr-o alta scrisoare (24 martie 1954), Einstein ne lamureste privind crezul sau: „Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.” Q.E.D. – agnosticism curat ! In context, sa ne amintim ca a cerut testamentar ca trupul sa-i fie incinerat iar cenusa sa-i fie aruncata intr-un rau din New Jersey. Doar creierul „a scapat”, stiti stupida poveste …

Semnificativ, ideile religioase ale lui Einstein sunt cu atat mai surprinzatoare cu cat vremurile lui erau bigote, era de bon-ton sa fii religios, altfel te plasai in afara societatii ! Sa nu uitam ca Einstein s-a nascut in 1879  – adica in secolul 19 ! Modernitatea teoriilor lui face sa uitam cat de vizionar a putut sa fie intr-o epoca in care fizica adevarata abia se nastea, ne pare contemporan ! In ultimul an al secolului 20, celebra revista Time l-a desemnat OMUL SECOLULUI ! Multe dintre predictiile lui stiintifice au putut fi probate abia in anii secolului 21…

Sa revenim la scrisoarea in discutie (nu singura in care abordeaza subiecte religioase !). Einstein a citit cartea lui Gutkind la insistente lui Luitzen Egbertus Jan Brouwer – un matematician olandez. In cartea sa, Gutkind aprecia ca omenirea este hipnotizata in masa si merge pe o cale gresita, singurul lucru ramas nepervertit fiind „sufletul lui Israel” – la care omenirea ar trebui sa se intoarca. Einstein ii da o replica sclipitoare, plina de bun simt si adevar – proband ca in spatele geniului statea un OM. Chiar si in conditiile in care natiunea evreiasca fusese o victima a nazismului si exista un curent de compasiune postbelic, Einstein respinge atat credintele iudeo-crestine cat si ideea „poporului ales” !!

 Princeton , 3.1.1954

 Stimate domnule Gutkind,

        Convins de sugestiile repetate ale lui Brouwer, v-am citit cartea şi vă mulţumesc că mi-aţi împrumutat-o. În legătură cu atitudinea factuală faţă de viaţă şi de comunitatea umană avem o mulţime de lucruri în comun. Idealul dumneavoastră care urmăreşte o libertate eliberată de dorinţe orientate către ego-urile personale, o viaţă frumoasă şi nobilă, cu accent pe elementele pure ale umanităţii, ne unesc în ceea ce s-ar putea numi o „atitudine americană „.

         Cu toate astea, dacă n-ar fi existat sugestiile lui Brower n-aş fi ajuns niciodată să citesc cu atenţie cartea dumneavoastră, pentru că este scrisă într-un limbaj inaccesibil mie. Cuvântul „Dumnezeu” nu reprezintă pentru mine nimic mai mult decât expresia şi rezultatul slăbiciunii umane, iar Biblia o colecţie de legende onorabile, dar primitive şi destul de infantile. Nicio interpretare, oricât ar fi ea de subtilă, nu poate schimba asta (pentru mine).

         Consider că religia evreiască, la fel ca toate celelalte religii, reprezintă o încarnare a celor mai puerile superstiţii. Iar poporul evreu, din care fac parte cu bucurie, nu îmi apare ca având calităţi superioare faţă de alţi oameni. Din experienţa personală pot spune că evreii nu sunt mai buni decât alte grupuri umane, cu toate că sunt protejaţi de tot felul de urgii de faptul că le lipseşte oarecum puterea. În altă ordine de idei, nu văd nimic „ales” în ceea ce-i priveşte.

         Mi se pare dureros că pretindeţi că aveţi o poziţie privilegiată şi încercaţi să o apăraţi dintre două ziduri de mândrie, cel exterior reprezentat de ipostaza de om şi cel interior reprezentat de ipostaza de evreu. Ca om, cereţi o dezlegare de la cauzalităţile acceptate în mod obişnuit, iar ca evreu o dezlegare de la monoteism. Însă o cauzalitate limitată nu mai e o cauzalitate deloc, după cum Spinoza a demonstrat incisiv.

          Acum, că am expus făţiş diferenţele între convingerile noastre intelectuale, mi se pare clar că avem opinii apropiate în ceea ce priveşte lucrurile esenţiale, spre exemplu evaluarea comportamentului uman. Cred că ne-am înţelege de minune dacă ne-am rezuma să discutăm despre lucruri concrete.

         Cu mulţumiri cordiale şi cele mai bune gânduri,

        Al dumneavoastră,

       A. Einstein

PS – Bibliografie la subiect:

– „The World as I See It”, Philosophical Library, New York, 1949 – A. Einstein

– „Einstein and Religion: Physics an Theology” –  Max Jammer

Posted 3 Octombrie 2012 by Liviutz in Stiinta

Tagged with , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s